Gastrita

  Gastrita este o inflamaţie a mucoasei stomacului.   Eeste o afecţiune provocată de stres, tulburări de somn, tensiune psihică, sau de utilizarea prelungită a unor medicamente antiinflamatoare cum ar fi aspirina sau ibuprofenul, infecţii cu bacterii(Helicobacter Pylori sau candida)

  Gastrita poate fi provocata si de o multitudine de agenti patogeni. 
  Acestia din urma pot conduce si la gastroenterita ( infectie a tractului gastro- intestinal, infectie concomitenta a stomacului, a intestinului subtire si eventual a intestinului gros). 
  In plus, parazitii si virusii pot provoca gastrite infectioase. 

 

   Gastrita poate fi acută sau cronică.

   Gastrita acută apare ca efect imediat al unor factori interni (refluxul bilei din duoden în stomac) sau externi (abuzul de băuturi alcoolice, alimente condimentate şi greu digerabile etc.). 

  Netratată, gastrita acută se poate croniciza, ducând la complicaţii severe. 

  În funcţie de aspectul mucoasei, gastrita poate fi erozivă şi hemoragică, nonerozivă nespecifică şi specifică. 

   Simptomele de gastrita pot aparea brusc (gastrita acută) sau progresiv (gastrita cronica). 

   În fază acută:
  – dureri epigastrice (în capul pieptului) de intensitate variabilă, care apar de obicei după mesele mai condimentate sau mai greu digerabile;
  – senzaţie de balonare, de saţietate;
  – vărsături după masă, în unele cazuri.

   În fază cronică:

  – senzaţie de presiune şi arsură în epigastru;

  – dureri surde permanente, cu iradieri dorsale, mai ales în caz de schimbare a poziţiei;

  În cazul unei gastrite erozive, vor apărea următoarele manifestări:

  – dureri în capul pieptului, greaţă, vărsături;

  – hemoragie digestivă superioară, redusă cantitativ, şi scaun de culoare închisă sunt cele mai frecvente manifestări clinice ale acestui tip de gastrită, de multe ori fără simptome clare. 

 

 Complicatii posibile ale gastritei

 Gastrita cronica creste riscul de a dezvolta:

ulcer gastric 

polipi (mici excrescente) la nivelul stomacului 

tumori la nivelul stomacului, benigne sau maligne
 

Trebuie mers la medic daca:  

• Ai simptome ale indigestiei care dureaza mai mult de 1 saptamana sau care iti provoaca durere severa ori disconfort 
• Crezi ca a aparut ca urmare a medicamentelor care ti-au fost prescrise 
• Ai varsaturi cu sange sau observi sange in scaun (scaunele pot sa para negre) 

 Tratamentul tinteste reducerea cantitatii de acid gastric pentru atenuarea simptomelor si pentru a permite vindecarea mucoasei stomacului.

  

   Cum se previne gastrita.  

   – Respectă cele trei mese principale ale zilei. Masa trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă plăcută, departe de factorii de stres. Pentru o bună digestie, alimentele trebuie să fie mestecate bine înainte de înghiţire 

   – Evită să bei alcool sau cafea pe stomacul gol
   – Exclude din meniul tău alimentele cu un conţinut ridicat de zahăr sau de aditivi alimentari, pentru că acestea, în special zahărul, favorizează dezvoltarea bacteriei Helicobacter pylori.
   – Evită băuturile acidulate şi alimentele cu gust puternic picant, dulce, acru sau amar, deoarece acestea, prin stimulare gustativă intensă, produc o secreţie puternică de sucuri gastrice, greu de suportat în cazul unui stomac sensibil. 

  Diagnosticare 

  Deşi este o afecţiune destul de comună, gastrita poate da reale bătăi de cap atunci când vine vorba de diagnosticare. 

 Cea mai sigură metodă de diagnosticare a gastritei este endoscopia digestivă superioară. Ea permite diagnosticul diferenţial faţă de alte boli eso-gastro-duodenale şi diagnosticarea directă a infecţiei cu Helicobacter pylori.

 Prezenţa bacteriei se poate testa şi printr-o analiză sanguină specială, aceasta fiind o metodă destul de răspândită şi nu foarte scumpă.

 Mai sigură însă, pentru depistarea prezenţei bacteriei Helicobacter pylori, este metoda respiratorie. 

 

  Factorii de risc:

  – Alimentaţia dezordonată, iraţională
  – Vârsta peste 60 de ani
  – Administrarea îndelungată de medicamente (aspirină, diclofenac, fenilbutanoză, paracetamol şi ibuprofen) 
  – Consumul de alcool şi/sau de tutun 
  – Unele afecţiuni (insuficienţa renală cronică)
  – Factorii profesionali nocivi (temperaturi ridicate, efort fizic susţinut, stres).

  

 Ce trebuie să eliminăm din alimentaţie: 

   -Alcoolul;
  - Zahărul şi dulciurile (îngheţată, ciocolată, dulceaţă, bomboane etc.) 
  - Tutunul;
  - Alimentele care conţin aditivi alimentari sintetici (E-uri);
  - Condimentele picante care irită mucoasa stomacului: piper, ghimbir, chilli, cury; 
  - Băuturile carbogazoase, mai ales coca-cola care are un ph foarte acid şi un efect foarte dăunător asupra stomacului;
  - Oţetul, ciorbele sau supele din carne, prăjelile, grăsimile, pâinea sau aluaturile calde (abia scoase din cuptor). 

   Alimentele care ajută la tratarea gastritei:

  Sucurile alcaline reduc aciditatea şi sunt un veritabil pansament gastric:
  Sucul de varză, cartof, morcov, sfecla roşie, castravete, urzică reduc aciditatea din organism, alcalinizându-l. 
  Şi sucurile din frunze verzi ajută la regenerarea mucoasei gastrice: sucul din tulpini de orz verde, din frunze de ţelină, pătrunjel.
 Clorofila are efect calmant, antiinflamator şi ajută la regenerarea mucoasei gastrice.
  Alimentele “răcoroase” calmează durerile de stomac şi reduc senzaţia de căldură: laptele, iaurtul, smântâna.
  Condimentele “răcoroase" sunt: menta, feniculul, coriandrul, chimenul.
  Laptele – în 90% din cazuri ajută la vindecarea gastritei. Consumul a 1 litru de lapte pe zi are efect benefic în vindecarea gastritei. 
  De asemenea, este indicat să întroducem în alimentaţie leuştean, mărar, tarhon, pătrunjel , cimbrişor, varza cruda, ţelină, morcov, caise uscate, cereale încolţite sau germinate, coacăze, castane. 
  Cei care suferă de gastrită pot consuma, de asemenea, ciorbe, supe din legume, legume la cuptor sau fierte, cereale cât mai multe, lapte, iaurt, compoturi.